|
Czesław Miłosz
Zapomnij
Să uiţi
Să uiţi de suferinţe
De tine au fost create.
Să uiţi de suferinţe,
Tu ai trecut prin toate.
Apele se scurg, se duc,
La fel ca primăvara, se naşte şi dispare.
Nici nu-ţi mai aminteşti, pe care calci cărare.
Când uneori auzi, cântând în depărtare,
Tu nu-nţelegi de ce, şi cine cântă oare?
Priveşte-n sus copile, cum soarele răsare.
Curând ţi se vor naşte, urmaşi şi strănepoţi.
De mână te vor duce, te vor susţne toţi.
Mai ştii, ţi-aduci aminte, a rîurilor nume.
Doar ele sunt eterne şi dăinuiesc în lume!
Câmpii tu ai întinse,
Oraşe fără număr.
Din prag tu le priveşti.
Sleit, fără puteri, încetul te topeşti.
na język rumuński przetłumaczył
Octavian Mamaliga (Mołdawia)
|
